Totul despre Cererea reconvenţională.
Reglementată în codul de procedură civilă, la art. 209, cererea reconvențională, reprezintă modul procedural prin care, pârâtul, poate pretinde reclamantului, anumite pretenții legate de acțiunea promovată împotriva sa.
Procedural, ea este o cerere incidentală însă poate fi formulată şi ca o cerere subsidiară, în sensul că pârâtul înţelege să-şi valorifice anumite drepturi numai în cazul când se admite acţiunea reclamantului.
Fiind o cerere incidentală, cererea reconvenţională este de competenţa instanţei sesizate şi astfel, competenţa de soluţionare aparţinând aceluiaşi complet de judecată.
În conținutul cererii reconvenţionale, pot fi formulate una sau mai multe pretenții, astfel încât pot rezulta unul sau mai multe capete de cerere ale acestei cereri.
Reconvenționala are un caracter facultativ, nefiind obligatorie însă pârâtul are două posibilităţi, fie să opteze pentru formularea unei cereri reconvenţionale sau poate declanşa un nou proces prin intermediul unei noi cereri de chemare în judecată împotriva reclamantului.
Pentru a se evita un nou proces, legat de același pretenții, însă calitatea procesuală este diferită, este recomandat a se depune cererea reconvențională, pentru evitarea altor costuri ce sunt generate de o nouă acțiune.
Există și o excepție, însă fără caracter obligatoriu, reglementată de art.917 alin (1) C.procedură civlă , în situația în care “Soţul pârât poate să facă şi el cerere de divorţ, cel mai târziu pânâ la primul termen de judecată la care a fost citat în mod legal, pentru faptele petrecute înainte de această dată. Pentru faptele petrecute după această dată, pârâtul va putea face cerere până la începerea dezbaterilor asupra fondului în cererea reclamantului”.
Cererea reconvențională se deosebește de Întâmpinare, discutând astfel despre pretenții reciproce și apărări.
Apărarea formulată în Întâmpinare vizează respingerea cererii de chemare în judecată îndreptată împotriva sa sau în funcție de situație, admiterea acesteia doar în parte.
Astfel, în situația în care, pârâtul urmăreşte obţinerea unui avantaj, legat de acțiunea reclamantului, va formula cererea reconvenţională.
Conținutul acesteia vizează indicarea numelui şi prenumelui pârâtului și a persoanei care l-a chemată în judecată, care poartă denumirea de reclamant.
Pe lângă nume și prenume trebuie indicat și Codul numeric personal.
Un alt element privește indicarea domiciliului sau reşedinţa părţilor.
În situația persoanelor juridice, se indică denumirea, sediul acestora, codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar .
Dacă partea este reprezentată în proces de mandatar sau avocat, se indică numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional fiind necesară atașarea dovazi calităţii de reprezentant.
În cuprinsul cererii trebuiesc arătatate motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea, respectiv de ce se dorește chemarea în judecată și în baza cărui temei legal.
În situația în care, sunt mai multe capete de cerere, trebuie arătate dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt.
Tot în cuprinsul cererii trebuie indicate probele pe care se sprijină cererea. Astfel pot fi solicitate proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului, martori cuindicarea numelui, prenumele şi adresa lor.
Cerere trebuie semnată, de pârât sau de reprezentantul acestuia.
În situația în care, cererea nu cuprinde numele şi prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părţi, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părţii sau a reprezentantului acesteia este nulă.
Atunci când este cazul, cererea reconvenţională trebuie să fie timbrată în aceleaşi condiţii în care ar fi fost timbrată dacă pretenţia era dedusă judecăţii pe cale principală.
Cererea reconvenţională se depune odată cu întâmpinarea, iar când întâmpinarea nu este obligatorie, se va depune cel târziu la primul termen de judecată.
Cererea reconvenţională este comunicată reclamantului numai în momentul în care se constată că îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, ceea ce presupune verificarea şi regularizarea acesteia.
În măsura în care se constată lipsuri, aceastea vor fi comunicate în scris pârâtului, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, acesta trebuie să facă modificările sau completările necesare, sub sancţiunea anulării cererii.
Cererea este comunicată către reclamant pentru a putea formula întampinare.
Competentă să soluţioneze cererea reconvenţională este instanţa învestită cu cererea principală prin efectul prorogării de competenţă.
Reclamantul este obligat să depună întâmpinare în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii reconvenţionale, sub sancţiunea decăderii din dreptul de a propune probe şi de a invoca exceptii.
Aceasta se va comunica pârâtului reclamant care este obligat la rândul său să depună răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare.
Ca regulă, Cerere reconvenţională se judecă odată cu cererea principală.
Există și o excepție, în sensul disjungerii, dacă nu pot fi soluționate împreună, cererea de chemare în judecată și cererea reconvențională.
Avocat Tudor Barău
