Cheltuielile de judecată din cadrul procesului civil
Art. 453 (1) Cod proc. civ. regelementează modul în care se datorează cheltuielile de judecată:
”Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată”.
Conform art. 194 lit. c C.proc.civ., partea care promovează o acțiune în fața Instanței de Judecată trebuie să indice în cuprinsul cererii sale, obiectul cererii și valoarea lui.
Astfel reclamantul trebuie să solicite, în cuprinsul cererii de chemare în judecată, obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Totuși, având în vedere situația aparte a cheltuielilor de judecată, care nu pot fi anticipate încă de la începutul procesului, art. 452 C.proc.civ. derogă de la această normă și permite ca existența și întinderea cheltuielilor să fie dovedită cel târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.
Astfel, dacă au fost solicitate cheltuieli de judecată în fața primei instanțe, partea care declară calea de atac va putea solicita atât cheltuielile de judecată aferentei fazei de judecată desfășurate în fața primei instanțe, cât și cheltuielile de judecată aferente căii de atac, în baza art. 478 alin. (5) C.proc.civ.
Conform Art. 454 există și situația în care, se poate dispune exonerarea paratului de la plata acestora, dacă a recunoscut, la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate, pretentiile reclamantului.
Astfel, nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecata, cu exceptia cazului in care, prealabil pornirii procesului, a fost pus in intarziere de catre reclamant sau se afla de drept in intarziere. Dispozitiile art. 1.522 alin. (5) din Codul civil raman aplicabile.
Conform art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă, prevede un drept fundament al plății cheltuielilor de judecată, culpa procesuală dovedită prin faptul pierderii procesului, interesând pentru aplicarea dispoziției legale, în egală măsură, atât rezultatul procesului, dar și conduita părților manifestată anterior litigiului ori pe parcursul desfășurării acestuia.
Conform Art. 451 (1) Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile
Conform art. 330 alin 3, sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului.
(2) Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său.
Avocat Tudor Barău
