În primul rând trebuie clarificat ce reprezintă răspunderea penală, fiind acea forma a raspunderii juridice și o consecință a nerespectării dispozițiilor juridice de natură penale, modul de constrângere, ca urmare a savarsirii unei infractiunii.
Astfel, există mai multe situații în care, minorul poate răspunde penal:
minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde penal;
minorul care are vârsta cuprinsă între 14 şi 16 ani răspunde penal, numai dacă a săvârşit fapta cu discernământ prevăzut de lege;
minorul în vârsta de 16 ani răspunde penal.
Există o regulă, în materia răspunderii penale a minorului și aceasta o reprezintă aplicarea măsurilor educative neprivative de libertate, iar excepţia o reprezintă măsurile privative de libertate.
Pedepsele aplicabile inculpaților minori care răspund din punct de vedere penal o reprezintă măsuri educative în speranța obţinerii unor rezultate în activitatea educativă şi de reintegrare socială a minorilor.
Măsurile educative neprivative de libertate:
stagiul de formare civică;
supravegherea;
consemnarea la sfârşit de săptămână;
asistarea zilnică.
Stagiul de formare civică constă în respectarea unui program cu o durată maxim de 4 luni la care minorul este obligat să participe, sub monitorizarea serviciului de probațiune;
Acest program are rolul de a-l ajuta pe copilul minor să înţeleagă consecinţele legale şi sociale la care se expune în cazul săvârşirii de infracţiuni şi de a-l responsabiliza cu privire la comportamentul său viitor.
Supravegherea constă în controlarea şi îndrumarea minorului în cadrul programului său zilnic, pe o durată cuprinsă între 2 şi 6 luni, sub coordonarea serviciului de probaţiune, pentru a asigura participarea la cursuri şcolare sau de formare profesională şi prevenirea desfăşurării unor activităţi sau intrării în legătură cu anumite persoane care ar putea afecta procesul de îndreptare al acestuia.
Consemnarea la sfârşit de săptămână constă în obligaţia minorului de a nu părăsi locuinţa în zilele de sâmbătă şi duminică, pe o durată cuprinsă între 4 şi 12 săptămâni, excepție făcând situațiile în care, minorul are obligaţia de a participa la anumite programe ori de a desfăşura anumite activităţi impuse de instanţă.
Asistarea zilnică se poate dispune pe o durată cuprinsă între 3 şi 6 luni și care presupune intervenţia directă a serviciului de probaţiune întrucât acesta întocmeşte programul zilnic al minorului ce include elementele în raport de vârsta şi situaţia şcolară sau profesională a minorului şi cele impuse de Instanța de judecată.
Măsurile educative privative de libertate:
internarea într-un centru educativ (pe o durată de la 1 la 3 ani);
internarea într-un centru de detenţie (pe o durată de la 2 la 5 ani sau de la 5 la 15 ani).
Internarea într-un centru educativ constă în internarea minorului într-o instituţie specializată în recuperarea minorilor, unde va urma un program de pregătire şcolară şi formare profesională potrivit aptitudinilor sale, precum şi programe de reintegrare socială.
După executarea a cel puţin jumătate din durata măsurii dacă minorul dovedeşte în timpul internării în centrul educativ că a făcut progrese semnificative în direcţia reintegrării sociale, judecătorul poate dispune, fie înlocuirea acestei măsuri cu măsura asistării zilnice, dacă nu a împlinit vârsta de 18 ani, fie eliberarea, atunci când a împlinit vârsta de 18 ani.
În situația în care cel internat a împlinit vârsta de 18 ani şi are un comportament prin care influenţează negativ sau împiedică procesul de recuperare şi reintegrare a celorlalte persoane internate, judecătorul poate dispune continuarea executării măsurii educative într-un penitenciar.
Internarea într-un centru de detenţie presupune ca minorul să fie internat într-o instituţie specializată în recuperarea minorilor, cu regim de pază şi supraveghere, unde să urmeze programe intensive de reintegrare socială, precum şi programe de pregătire şcolară şi formare profesională potrivit aptitudinilor sale.
Judecătorul poate dispune continuarea executării măsurii într-un penitenciar după împlinirea vârstei de 18 ani atunci când în cursul executării persoana are un comportament prin care influenţează negativ sau împiedică procesul de recuperare şi reintegrare a celorlalte persoane internate.
Avocat Tudor Barău
