Gelozia este definită ca o emoție complexă ce combină nesiguranță, invidie și posesivitate, care poate deveni o forță distructivă în cuplu, afectând grav relația și conducând de multe ori la divorț.
Cum se manifestă acesta:
· Comportament obsesiv: Verificarea frecventă a telefonului, emailului și rețelelor de socializare ale partenerului, interogarea insistentă despre activitățile sale și limitarea libertății personale pot deveni o obișnuință. Partenerul gelos poate instala aplicații de monitorizare pe telefonul partenerului, poate verifica istoricul browserului și poate chiar să îl urmărească în secret.
· Accese de furie: Reacții exagerate și necontrolate la anumite situații, interpretate ca fiind semne de infidelitate sau trădare, pot duce la certuri violente și chiar la agresivitate fizică. Un exemplu ar fi o criză de furie declanșată de o conversație nevinovată a partenerului cu o altă persoană la o petrecere.
· Control excesiv: Dorința de a monitoriza și controla permanent toate aspectele vieții partenerului, de la prieteni și familie la hobby-uri și cheltuieli, poate crea o atmosferă sufocantă și opresivă. Partenerul gelos poate interzice partenerului să se vadă cu anumite persoane, să participe la anumite activități sau să cheltuiască bani în anumite moduri.
· Sentimente de inadecvare: Compararea constantă cu alți parteneri și convingerea că nu este suficient de bun/ă pentru a-și satisface partenerul pot duce la o scădere a stimei de sine și la sentimente de depresie. Partenerul gelos se poate simți inferior din punct de vedere fizic, intelectual sau social și poate fi obsedat de ideea că partenerul îl va părăsi pentru altcineva.
Impactul acesteia asupra relației:
· Distrugerea încrederii: Gelozia excesivă erodează încrederea reciprocă. Partenerul gelos poate deveni paranoic și suspicios, interpretând greșit gesturile și intențiile partenerului.
· Comunicare deficitară: Suspiciunile și acuzațiile nefondate generează tensiuni, certuri și dificultăți de comunicare. Partenerul gelos poate deveni agresiv verbal sau se poate retrage din comunicare, refuzând să discute despre problemele din relație.
· Distanțare emoțională: Sentimentele de nesiguranță și frică pot duce la izolare emoțională și lipsă de afecțiune. Partenerul gelos poate evita contactul fizic și emoțional cu partenerul, creând o atmosferă rece și distantă în relație.
· Violență domestică: În cazurile extreme, gelozia poate escalada în manifestări violente, verbale sau fizice. Partenerul gelos poate insulta, amenința sau chiar lovi partenerul, creând un mediu terifiant și nesigur.
Reacțiile victimei geloziei:
· Nesiguranță și teamă: Victima poate deveni nesigură pe sine și se poate teme de a-și pierde partenerul. Poate deveni dependentă de partener și poate accepta comportamente abuzive.
· Izolare socială: Victima poate fi izolată de familie și prieteni de către agresor, care poate încerca să controleze relațiile sale sociale.
· Furie și frustrare: Victima poate simți furie și frustrare din cauza comportamentului posesiv și neîncrezător al agresorului.
· Depresie și anxietate: Gelozia excesivă poate duce la depresie, anxietate și atacuri de panică.
· Comportament defensiv: Victima se poate simți nevoită să se apere constant și să demonstreze nevinovăția.
Rolul agresorului:
· Control și posesivitate: Agresorul dorește să controleze toate aspectele vieții victimei și poate fi extrem de posesiv. Poate verifica telefonul, e-mailul și conturile de social media ale victimei.
· Izolare: Agresorul poate încerca să izoleze victima de familie și prieteni pentru a o controla mai ușor.
· Manipulare: Agresorul poate manipula victima prin minciuni, amenințări și șantaj emoțional.
· Agresiune: Gelozia poate duce la violență fizică și verbală.
Impactul asupra copiilor:
· Martori la conflicte: Copiii suferă emoțional și se simt responsabili pentru problemele din familie. Ei pot fi traumatizați de certuri, scene de gelozie și crize de furie.
· Sentiment de vinovăție: Copiii pot crede că ei sunt cauza geloziei și pot dezvolta o stimă de sine scăzută. Se pot simți responsabili pentru fericirea părinților.
· Dificultăți de atașament: Lipsa de armonie și stabilitate le poate afecta capacitatea de a forma relații sănătoase. Pot avea dificultăți de atașament și încredere.
· Probleme de comportament: Copiii pot manifesta agresivitate, anxietate, depresie sau izolare socială ca urmare a stresului din familie.
De ce oamenii confundă gelozia cu iubirea?
Gelozia și iubirea pot avea anumite caracteristici comune, care pot duce la confuzie:
- Posesivitate: Atât gelozia, cât și iubirea pot implica un sentiment de posesivitate, dorința de a fi singura persoană importantă în viața celuilalt.
- Obsesie: Gelozia poate duce la o concentrare excesivă pe partener, similară cu atenția intensă din faza de îndrăgostire.
- Frica de pierdere: Atât gelozia, cât și iubirea pot implica frica de a pierde persoana iubită.
- Nesiguranță: Atât gelozia, cât și iubirea pot fi influențate de nesiguranțe personale, cum ar fi frica de abandon sau de a nu fi suficient de bun.
Factori care pot accentua confuzia:
Lipsa de maturitate emoțională: Persoanele cu o maturitate emoțională scăzută pot avea dificultăți în a diferenția între emoții complexe.
Experiențe din trecut: Persoanele care au fost înșelate sau trădate în trecut pot fi mai predispuse la gelozie, confundând-o cu o dovadă a iubirii intense.
Modele de relaționare nesănătoase: Persoanele care au crescut în familii cu conflicte sau modele de atașament nesigur pot fi mai predispuse la a interpreta gelozia ca o formă de iubire.
Distincții importante:
Iubirea se bazează pe încredere și respect reciproc, în timp ce gelozia se bazează pe nesiguranță și frică.
Iubirea ne face să ne dorim binele celuilalt, în timp ce gelozia ne face să ne dorim să controlăm și să limităm libertatea partenerului.
Iubirea ne face să ne simțim fericiți și împliniți, în timp ce gelozia ne face să ne simțim frustrați, furiosi și nesiguri.
Dacă vă confrutanți cu o astfel de problemă apelați la serviciile noastre.
Avocat BARĂU TUDOR
Telefon 0740493903
contact@avocat-barau-tudor.ro
·
