Ce trebuie să știm despre moștenire. Dezbaterea succesiunii. Cine beneficiază și când are loc.
Moștenirea sau succesiunea, așa cum mai este denumită, reprezintă modalitatea prin care se transmit bunurile unei persoane decedate către una sau mai multe persoane aflate în viață.
Există în legislația noastră două tipuri de moșteniri, moștenirea legală și cea testamentară.
Există anumite condiții pentru a beneficia de moștenirea unei persoane decedate pe care le voi expune mai jos.
După decesul unei persoane, rudele acesteia pot beneficia de averea lăsată de defunct, în categoria moștenirii legale.
În situația moștenirii testamentare, beneficiarul averii este persoana trecută în testament.
Ca regulă generală, rudele defunctului, descendenții, soțul supraviețuitor, ascendenții sunt persoanele care pot beneficia de averea succesorală.
Există situații în care, deși rudele au această calitate, nu pot beneficia de moștenire în situația în care sunt nedemne de a moșteni pe cineva.
Astfel, sunt nedemne următoarele persoane și se aplică atât în cazul moștenirii legale dar și în cazul moștenirii testamentare:
- persoana condamnată penal pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe cel care lasă moştenirea;
- persoana condamnată penal pentru săvârşirea, înainte de deschiderea moştenirii, a unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe un alt succesibil (moștenitor) care, dacă moştenirea ar fi fost deschisă la data săvârşirii faptei, ar fi înlăturat sau ar fi restrâns vocaţia la moştenire a făptuitorului;
- persoana condamnată penal pentru săvârşirea, cu intenţie, împotriva celui care lasă moştenirea a unor fapte grave de violenţă, fizică sau morală ori, după caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei;
- persoana care, cu rea-credinţă, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului;
- persoana care, prin dol sau violenţă, l-a împiedicat pe cel care lasă moştenirea să întocmească, să modifice sau să revoce testamentul.
Astfel, nedemnitatea operează de drept sau se poate invoca pe cale judiciară.
Nedemnitatea poate fi invocată în termen de un an de la data deschiderii succesiunii în situația nedemnității judiciare sau oricând, la cererea celui interesat sau din oficiu, de către instanța de judecată/notarul public, pe baza hotărârii judecătorești din care rezultă situația de nedemnitate.
Legislația stabilește că nedemnul nu are posibilitatea să moștenească pe cineva în niciuna dintre formele succesiunii – legală ori testamentară.
Moștenirea legală
De acest tip de moștenire pot beneficia soțului, copii, părinți, frații și alte categorii de rude ale celui decedat.
Moștenitorii legali sunt soțul supraviețuitor, descendenții (copiii defunctului), ascendenții privilegiaţi (părinții), ascendenţii ordinari (bunicii), colateralii privilegiaţi (frații și surorile, nepoții), colateralii ordinari (unchi, mătuși, verișorii) până la gradul al patrulea inclusiv, însă nu pot veni toți la moștenire, fiind reglementată o ordine în care se poate beneficia de pe urma averii succesorale rămase.
Dacă există rude din clasa I și acestea nu renunță la drepturile lor, rudele aparținând celorlalte clase nu vor veni la moștenirea legală.
Un lucru important de știut este acela că, rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad, beneficiază de moştenire în mod egal.
Soţul supravieţuitor este chemat la moştenire în concurs cu oricare dintre clasele de moştenitori legali.
Potrivit Codului Civil, cota soţului supravieţuitor este de un sfert din moştenire, dacă vine în concurs cu descendenţii defunctului, o treime din moştenire, dacă vine în concurs atât cu ascendenţi privilegiaţi, cât şi cu colaterali privilegiaţi ai defunctului, jumătate din moştenire, dacă vine în concurs fie numai cu ascendenţi privilegiaţi, fie numai cu colaterali privilegiaţi ai defunctului și trei sferturi din moştenire, dacă vine în concurs fie cu ascendenţi ordinari, fie cu colaterali ordinari ai defunctului.
Moștenirea testamentară
Testamentul este actul unilateral, personal şi revocabil prin care o persoană, numită testator, dispune, în una dintre formele cerute de lege, pentru timpul când nu va mai fi în viaţă.
Ca regulă, testamentul este întocmit la un notar public și trebuie să fie autentificat de acesta.
Testamentul poate fi întocmit și în forma olografă, însă pentru valabilitatea trebuie obligatoriu să fie scris în întregime de cel care lasă testamentul, să fie datat și semnat de mâna testatorului.
În situația în care se descoperă mai multe testamente după moartea unei persoane, ultimul întocmit este cel valabil.
Rezerva succesorală este acea cotă din bunurile supuse moştenirii la care moştenitorii rezervatari au dreptul în virtutea legii, chiar împotriva voinţei defunctului, să beneficieze de ea.
Din categoria persoanelor care beneficiază de această rezervă sunt descendenții, soțul supraviețuitor și ascendenții privilegiați.
Avocat Tudor Barău
