Decizia de a divorța este una dintre cele mai dificile hotărâri din viața unui om. Chiar și în relații profund nesănătoase, unde suferința este evidentă, mulți preferă să rămână, amânând momentul ruperii.
Această reticență de a acționa are la bază un cumul complex de factori psihologici și sociali, care transformă o situație deja dificilă într-o capcană.
Chiar și în fața evidenței că o relație este toxică, mulți ezită să ia decizia de a divorța.
Motivele sunt diverse și adesea profunde:
Frica de necunoscut și de schimbare oamenii sunt, prin natura lor, rezistenți la schimbare. Incertitudinea legată de viitor (singurătate, dificultăți financiare, cum va fi viața după divorț) poate fi mai terifiantă decât suferința familiară a unei relații disfuncționale. “Mai bine rău cunoscut, decât bine de necunoscut” este o mentalitate adesea întâlnită.
- Presiunea socială și stigmatul divorțului, eși s-a diminuat, stigmatul asociat divorțului persistă în multe comunități. Frica de judecată, de a fi perceput ca “eșuat” sau de a dezamăgi familia și prietenii poate bloca decizia. Jurămintele religioase sau sociale de “până la adânci bătrâneți” adaugă o presiune morală intensă.
- Dependența emoțională, victima poate fi manipulată sau poate dezvolta o dependență psihologică de abuzator, simțind că nu poate funcționa fără el, chiar dacă relația este toxică. Aceasta se manifestă prin lipsa încrederii în propria capacitate de a face față singură.
- Dependența financiară, frica de a nu se descurca financiar singur, mai ales în cazul partenerului care are un venit mai mic sau deloc, este un obstacol major.
- Speranța falsă de schimbare, mulți se agață de iluzia că partenerul se va schimba, că lucrurile se vor îmbunătăți, chiar dacă nu există semne concrete în acest sens. Această speranță este adesea alimentată de momente scurte de “pace” sau de promisiuni goale.
- Minimizarea abuzului și raționalizarea, persoana își găsește constant scuze pentru comportamentul abuziv al partenerului (“a avut o zi grea”, “e stresat”, “nu a vrut să mă rănească”), normalizând astfel ceea ce este inacceptabil.
- Protejarea copiilor (Eroarea de Percepție), mulți cred că rămânând într-o căsnicie disfuncțională protejează copiii, în loc să înțeleagă că un mediu toxic este mai dăunător decât un divorț gestionat responsabil. Copiii absorb tensiunea, lipsa de respect și modelele disfuncționale.
Amânarea sau așteptarea ca celălalt să ia decizia prelungește agonia și adâncește suferința. Este vital ca hotărârea de a divorța să fie:
- Personală, nimeni altcineva nu poate simți și înțelege pe deplin impactul unei relații disfuncționale. Decizia trebuie să vină din propria conștientizare a suferinței și a nevoii de a-ți proteja bunăstarea. A lua decizia personală înseamnă a-ți recăpăta autonomia și controlul asupra propriei vieți.
- Decisivă, odată luată, decizia trebuie să fie fermă. Ezitările și amânările prelungesc un ciclu de suferință, de speranțe false și de incertitudine. O decizie decisivă permite începerea procesului de vindecare și de reconstrucție a vieții.
A lua inițiativa divorțului este un act de auto-conservare, o formă de a te proteja de abuzul fizic, emoțional, psihologic și de deteriorarea continuă a sănătății. Este recunoașterea faptului că ai dreptul la o viață lipsită de suferință.
A aștepta ca partenerul (adesea agresorul sau persoana dominantă) să ia decizia de a divorța este extrem de periculos și contraproductiv:
- Perpetuarea abuzului, partenerul abuziv are un interes să mențină status quo-ul, deoarece el/ea beneficiază de pe urma controlului și a supunerii celuilalt. Nu va iniția el încheierea relației.
- Lipsa asumării responsabilității,, agresorul refuză să își asume responsabilitatea pentru starea relației. A aștepta o decizie de la el înseamnă a-i transfera din nou controlul și a-i permite să dicteze ritmul și consecințele.
- Pierderea timpului prețios, fiecare zi petrecută într-o relație toxică este o zi pierdută din viața ta, o zi în care sănătatea ta fizică și mentală este subminată, și o zi în care oportunitățile de a-ți reconstrui viața sunt amânate.
- Agravarea suferinței, inactivitatea prelungește ciclul de abuz, epuizare și disperare, adâncind traumele emoționale și fizice.
Din punct de vedere juridic, atunci când o căsnicie nu mai este funcțională, iar unul dintre parteneri este într-o stare de suferință continuă, divorțul devine esențial și justificat.
Conform Codului Civil, la Articolul 373 litera b), oferă temeiul legal:
“Divorțul poate fi pronunțat […] b) atunci când există motive temeinice care au vătămat grav raporturile dintre soți și fac imposibilă continuarea căsătoriei.”
O relație “nefuncțională” se încadrează perfect aici prin:
Lipsa de respect, de comunicare, abuzul (emoțional, verbal, psihologic, fizic), controlul excesiv, infidelitatea repetată, neglijarea cronică – toate acestea vatăma iremediabil relația. Faptul că un partener suferă și că își vede nevoile ignorate demonstrează că raporturile conjugale sunt grav afectate.
Când căsnicia nu mai oferă un mediu de sprijin reciproc, de siguranță și de creștere personală, ci dimpotrivă, devine o sursă de stres, suferință și boală, continuarea ei este imposibilă și dăunătoare.
Problemele fizice (boli somatice) și psihice (depresie, anxietate) cauzate de stresul din relație pot fi dovedite cu documente medicale și expertize psihologice, constituind o bază solidă pentru desfacerea căsătoriei.
Legea protejează dreptul fiecărui individ la demnitate și la o viață fericită. Nicio constrângere socială, financiară sau emoțională nu poate anula acest drept fundamental.
Decizia de a divorța dintr-o relație disfuncțională este, în primul rând, o hotărâre de auto-împuternicire și de protejare a propriei vieți.
A te agăța de aparențe sau a aștepta ca celălalt să facă primul pas nu face decât să prelungească suferința și să adâncească traumele.
Când o căsnicie nu mai este funcțională și devine o sursă de durere constantă, legea oferă cadrul necesar pentru a pune capăt acestei situații.
A lua o hotărâre personală și decisivă de a divorța nu este un act de eșec, ci un pas esențial spre libertate, vindecare și reconstrucția unei vieți autentice, bazate pe respect de sine și pe împlinirea propriilor nevoi.
Totul este o alegere.
Divorțul este o decizie personală și complexă.
Fiecare situație este unică, iar ceea ce este potrivit pentru o persoană poate să nu fie potrivit pentru alta.
Cu toate acestea, este important să cântărim cu atenție toate aspectele și să luăm o decizie care să asigure o viața mai bună și mai fericită.
Având în vedere complexitatea acestor proceduri, este esențial să consultați un avocat specializat și vă stăm la dispoziție pentru a vă oferi o evaluare precisă a șanselor dumneavoastră de succes și reprezentarea în instanță.
Nu ezitați să solicitați sprijinul unui avocat pentru susținerea intereselor dvs.
Avocat BARĂU TUDOR
Telefon 0740493903
contact@avocat-barau-tudor.ro
