Divorțul, deși o procedură juridică tot mai frecventă, rămâne adesea înconjurat de o serie de mituri și concepții greșite.
Aceste prejudecăți pot influența deciziile persoanelor care se confruntă cu dificultăți conjugale și pot crea o imagine distorsionată a procesului și a consecințelor unui divorț.
Este important să separăm ficțiunea de realitate pentru a înțelege cu adevărat implicațiile legale și sociale ale desfacerii căsătoriei.
Mitul 1: Divorțul este întotdeauna un eșec personal și moral.
Realitatea: Divorțul nu este neapărat un eșec, ci mai degrabă o recunoaștere a faptului că o relație nu mai funcționează și nu mai aduce fericire sau bunăstare unuia sau ambilor parteneri. În unele cazuri, menținerea unei căsnicii toxice sau abuzive ar fi un eșec mai mare. Divorțul poate fi un pas curajos spre o viață mai sănătoasă și mai autentică.
Mitul 2: Divorțul înseamnă automat o luptă costisitoare și îndelungată în instanță.
Realitatea: Deși unele divorțuri sunt litigioase și complexe, multe pot fi soluționate pe cale amiabilă, prin acordul soților (divorțul prin acord). Această procedură este mai rapidă, mai puțin costisitoare și mai puțin traumatizantă pentru ambele părți, inclusiv pentru copii. (Art. 374 Cod Civil).
Mitul 3: Copiii sunt întotdeauna traumatizați de divorțul părinților.
Realitatea: Impactul divorțului asupra copiilor depinde foarte mult de modul în care părinții gestionează separarea. Un divorț conflictual și ostil este dăunător, în timp ce un divorț gestionat cu maturitate, cu accent pe nevoile copiilor și cu menținerea unei relații civilizate între părinți, poate minimiza traumele. Creșterea într-un mediu familial tensionat și abuziv poate fi mai dăunătoare pentru copii decât un divorț pașnic. Interesul superior al copilului este primordial în deciziile legate de divorț (Art. 397 Cod Civil).
Mitul 4: După divorț, unul dintre părinți va dispărea complet din viața copiilor.
Realitatea: Legislația română favorizează menținerea legăturilor copiilor cu ambii părinți, chiar și după divorț. Regula este exercitarea autorității părintești în comun (Art. 398 Cod Civil), iar stabilirea locuinței copilului la unul dintre părinți și stabilirea unui program de vizită pentru celălalt nu implică dispariția unui părinte. Excepțiile apar în cazuri de abuz sau neglijare gravă.
Mitul 5: Divorțul este întotdeauna din vina cuiva.
Realitatea: În multe cazuri, divorțul este rezultatul unei incompatibilități crescânde sau a unor probleme nerezolvate în relație, fără ca unul dintre parteneri să fie în mod exclusiv vinovat. Legislația română permite divorțul fără a se stabili culpa unuia dintre soți.
Mitul 6: După divorț, viața financiară a ambilor parteneri va fi ruinată.
Realitatea: Impactul financiar al divorțului depinde de situația specifică a fiecărui cuplu (venituri, proprietăți, datorii). Legislația prevede posibilitatea acordării unei pensii de întreținere (Art. 337-339 Cod Civil) în anumite condiții, pentru a sprijini partenerul care se află în nevoie. Partajarea bunurilor comune se face conform legii (Art. 339-360 Cod Civil), încercându-se o distribuire echitabilă. O planificare financiară atentă și consilierea juridică pot ajuta la gestionarea aspectelor financiare ale divorțului.
Mitul 7: Divorțul este o procedură simplă și rapidă.
Realitatea: Complexitatea și durata unui proces de divorț pot varia semnificativ în funcție de existența acordului soților, de prezența copiilor minori, de existența bunurilor comune de partajat și de gradul de conflict dintre părți. Divorțul prin acord este, într-adevăr, mai rapid, dar divorțurile litigioase pot dura mai mult timp.
Mitul 8: Dacă unul dintre soți nu vrea să divorțeze, divorțul nu se poate pronunța.
Realitatea: În România, divorțul poate fi pronunțat chiar dacă unul dintre soți nu este de acord. Dacă nu există acordul ambilor soți, divorțul poate fi dispus de instanță dacă se constată că raporturile dintre soți sunt grav vătămate și continuarea căsătoriei nu mai este posibilă (Art. 373, lit. c Cod Civil). Refuzul unuia dintre soți nu blochează automat procesul, dar poate face ca acesta să fie mai lung.
Mitul 9: După divorț, mama primește automat custodia copiilor.
Realitatea: În legislația română, principiul fundamental este interesul superior al copilului (Art. 397 Cod Civil). Instanța va decide asupra custodiei (exercitarea autorității părintești) și asupra locuinței copilului luând în considerare o serie de factori, cum ar fi legătura afectivă a copilului cu fiecare părinte, capacitatea fiecărui părinte de a asigura creșterea și educarea copilului, stabilitatea financiară și morală a fiecărui părinte, și opinia copilului (dacă are capacitatea de discernământ). Custodia comună este încurajată (Art. 398 Cod Civil), iar sexul părintelui nu este un criteriu decisiv.
Mitul 10: Dacă ai semnat un contract prenupțial, nu ai drept la nimic în caz de divorț.
Realitatea: Contractul prenupțial (convenția matrimonială) reglementează regimul matrimonial al bunurilor dobândite în timpul căsătoriei (Art. 330-336 Cod Civil). Dacă soții au optat pentru separația de bunuri, fiecare rămâne proprietarul bunurilor dobândite individual. Dacă au optat pentru comunitatea convențională, modul de partajare poate fi diferit de cel prevăzut de lege. Contractul prenupțial nu poate reglementa aspecte legate de drepturile copiilor (custodie, pensie alimentară) sau pensia de întreținere dintre soți în mod absolut, acestea fiind decise de instanță în funcție de circumstanțele specifice și de lege.
Mitul 11: După divorț, nu vei mai putea avea o relație fericită.
Realitatea: Divorțul marchează sfârșitul unei căsnicii, dar nu înseamnă sfârșitul șansei la fericire sau la o altă relație împlinită. Multe persoane divorțate își refac viața și construiesc relații sănătoase și fericite după ce au depășit perioada dificilă a divorțului. Experiența divorțului poate chiar oferi lecții valoroase pentru viitoarele relații.
Mitul 12: Divorțul este o rușine pentru întreaga familie.
Realitatea: Deși poate fi o perioadă dificilă pentru toți membrii familiei, divorțul nu ar trebui văzut ca o rușine. Uneori, este cea mai bună soluție pentru a proteja bunăstarea tuturor, inclusiv a copiilor. Menținerea unei familii disfuncționale poate fi mai dăunătoare pe termen lung.
Mitul 13: Dacă nu ai dovezi clare de culpă a celuilalt soț, nu poți divorța.
Realitatea: În România, divorțul poate fi pronunțat chiar și în lipsa dovezilor de culpă a unuia dintre soți, prin acordul ambilor soți (Art. 374 Cod Civil) sau dacă instanța constată vătămarea gravă a relațiilor, fără a fi necesar să stabilească cine este vinovat (Art. 373, lit. c Cod Civil). Dovezile de culpă pot fi relevante în anumite situații, cum ar fi solicitarea de despăgubiri (Art. 388 Cod Civil).
Mitul 14: După ce ai divorțat o dată, vei divorța din nou.
Realitatea: Fiecare relație este unică, iar experiența unui divorț anterior nu prezice în mod necesar viitorul relațional al unei persoane. Mulți oameni care au divorțat își construiesc ulterior relații stabile și fericite.
Mitul 15: Avocații de divorț încurajează conflictul pentru a-și crește onorariile.
Realitatea: Majoritatea avocaților specializați în dreptul familiei au ca obiectiv principal protejarea intereselor clienților lor și găsirea celei mai bune soluții posibile în situația dată. Un avocat responsabil va încerca să promoveze soluționarea amiabilă atunci când este în interesul clientului și al familiei. Desigur, există și excepții, dar nu ar trebui să fie considerată regula.
Mitul 16: Dacă ai copii, trebuie să rămâi căsătorit “pentru binele lor”.
Realitatea: Creșterea într-un mediu familial conflictual, lipsit de afecțiune și respect, poate fi extrem de dăunătoare pentru copii. În multe cazuri, un divorț gestionat responsabil poate crea un mediu mai stabil și mai sănătos pentru copii decât o căsnicie nefericită. Fericirea și bunăstarea părinților au un impact semnificativ asupra stării emoționale a copiilor.
Mitul 17: După divorț, poți împiedica fostul soț/fosta soție să mai vadă copiii dacă nu plătește pensia alimentară.
Realitatea: Dreptul părintelui de a avea legături personale cu copilul (dreptul de vizită) și obligația de plată a pensiei alimentare sunt două aspecte distincte, reglementate separat de lege (Art. 402 și urm. și Art. 529 și urm. Cod Civil). Nerespectarea obligației de plată a pensiei alimentare poate fi sancționată legal, dar nu justifică automat interzicerea contactului dintre copil și părintele respectiv, cu excepția cazurilor în care acest contact ar pune în pericol siguranța sau dezvoltarea copilului. Deciziile privind dreptul de vizită se iau în interesul superior al copilului.
Mitul 18: În timpul procesului de divorț, trebuie să spui tot ce știi negativ despre fostul soț/fosta soție pentru a “câștiga”.
Realitatea: Deși este important să prezinți fapte relevante pentru situația matrimonială și pentru eventuala culpă, un proces de divorț nu ar trebui să se transforme într-o campanie de denigrare. Instanța va lua decizii bazate pe probe și pe lege, având în vedere interesul superior al copilului (dacă este cazul) și vătămarea raporturilor dintre soți. Un comportament excesiv de conflictual poate chiar dăuna propriei cauze.
Mitul 19: După divorț, numele de familie trebuie schimbat automat.
Realitatea: Schimbarea numelui de familie după divorț nu este automată. Soțul care și-a schimbat numele la căsătorie poate solicita revenirea la numele anterior divorțului, fie prin cererea de divorț, fie ulterior pe cale administrativă (Art. 383 Cod Civil). Dacă nu se solicită acest lucru, numele rămâne cel dobândit prin căsătorie.
Mitul 20: Dacă ai fost căsătorit/ă puțin timp, divorțul va fi foarte simplu.
Realitatea: Durata căsătoriei poate influența anumite aspecte, cum ar fi posibilitatea acordării pensiei de întreținere, dar procedura de divorț în sine este similară, indiferent de durata căsătoriei. Dacă nu există acord între soți, chiar și o căsnicie scurtă poate duce la un divorț litigios.
Mitul 21: Dacă ai părăsit domiciliul conjugal, vei pierde automat dreptul la custodie sau la o parte din bunuri.
Realitatea: Părăsirea domiciliului conjugal nu atrage automat pierderea drepturilor parentale sau a dreptului la partaj. Instanța va analiza motivele părăsirii domiciliului și comportamentul fiecărui soț pe durata căsătoriei. Dacă părăsirea a fost justificată de abuz sau de o situație insuportabilă, acest lucru poate chiar influența decizia privind culpa în divorț. Partajarea bunurilor comune se face conform legii, indiferent de cine a locuit sau nu la domiciliul conjugal la momentul separării.
Totul este o alegere.
Divorțul este o decizie personală și complexă.
Fiecare situație este unică, iar ceea ce este potrivit pentru o persoană poate să nu fie potrivit pentru alta.
Cu toate acestea, este important să cântărim cu atenție a tuturor aspectelor și să luăm o decizie care să asigure o viața mai bună și mai fericită.
Având în vedere complexitatea acestor proceduri, este esențial să consultați un avocat specializat și vă stăm la dispoziție pentru a vă oferi o evaluare precisă a șanselor dumneavoastră de succes și reprezentarea în instanță.
Nu ezitați să solicitați sprijinul unui avocat pentru susținerea intereselor dvs.
Avocat BARĂU TUDOR
Telefon 0740493903
contact@avocat-barau-tudor.ro