Diferența dintre logodna și promisiunea de căsătorie.

Diferența dintre logodna și promisiunea de căsătorie.

Diferența dintre logodna și promisiunea de căsătorie. 150 150 Tudor Barău

Logodna este definită în Codul Civil Român ca fiind promisiunea reciprocă de a încheia căsătoria (art. 266), este o instituție juridică reintrodusă în legislația românească prin modificarea codului din 2011.

Promisiunea de căsătorie, cunoscută și sub denumirea de ”logodnă”, este o declarație solemnă prin care două persoane își exprimă intenția de a se căsători. Deși nu este o instituție juridică reglementată expres în Codul Civil Român, promisiunea de căsătorie are o anumită semnificație morală și socială, fiind adesea considerată un precursor al căsătoriei.

Spre deosebire de promisiunea de căsătorie, care nu are efecte juridice, logodna conferă anumite drepturi și obligații părților implicate.

Articolul 266 stabilește principiile fundamentale ale logodnei:

  • Caracterul reciproc: Ambele părți trebuie să își exprime consimțământul de a se căsători.
  • Respectarea condițiilor de fond pentru căsătorie: Vârsta matrimonială, bigamia, interzicerea căsătoriei între rude, interzicerea căsătoriei între tutore și minorul aflat sub tutela sa, alienarea și debilitatea mintală, interzicerea sau echivalarea unor forme de conviețuire cu căsătoria.
  • Excepții de la condițiile de fond: Avizul medical și autorizarea instanței de tutelă nu sunt necesare pentru logodnă.

Efectele logodnei:

Efectele logodnei pot fi clasificate în următoarele categorii:

Efecte față de bunurile dobândite:

  • Bunurile dobândite de către logodnici în timpul logodnei nu se consideră dobândite în devalmasie, cu excepția cazului în care există o convenție expresă în acest sens.
  • Bunurile dobândite în timpul logodnei de către unul dintre logodnici se prezumă că au fost dobândite în interesul comun, cu excepția cazului în care se dovedește contrariul.

Efecte față de promisiunile făcute:

  • Promisiunile făcute de către logodnici în timpul logodnei nu au caracter obligatoriu și nu pot fi forțate prin instanță.
  • Ruperea nejustificată a logodnei poate da naștere la posibilitatea de a solicita despăgubiri pentru prejudiciile morale suferite.

Alte efecte ale logodnei:

  • Obligația de a se respecta reciproc: Logodnicii au obligația de a se respecta reciproc și de a se comporta cu demnitate.
  • Posibilitatea de a renunța la logodnă: Logodna poate fi ruptă în mod unilateral sau prin acordul ambelor părți.

Elementele esențiale ale promisiunii de căsătorie:

Pentru a fi valabilă din punct de vedere moral și social, promisiunea de căsătorie trebuie să îndeplinească următoarele elemente esențiale:

  • Consimțământul liber: Ambele persoane trebuie să își exprime consimțământul de a se căsători în mod liber și neviciat, fără a fi supuse vreunei presiuni sau constrângeri.
  • Capacitatea juridică: Ambele persoane trebuie să aibă capacitatea juridică de a contracta, adică să fie majore și să nu fie puse sub interdicție judecătorească.
  • Obiectul cert: Promisiunea de căsătorie trebuie să aibă ca obiect căsătoria, adică unirea legală a două persoane.
  • Cauza certă: Promisiunea de căsătorie trebuie să aibă o cauză licită, adică dorința sinceră a ambelor persoane de a se căsători.

Efectele promisiunii de căsătorie:

Promisiunea de căsătorie nu produce efecte juridice, adică nu poate fi forțată prin instanță sau în alt mod.

Cu toate acestea, ea poate avea anumite consecințe morale și sociale:

  • Obligația morală de a se căsători: Persoanele care își fac promisiunea de căsătorie au o obligație morală de a-și respecta cuvântul dat și de a se căsători.
  • Posibilitatea de a solicita despăgubiri în caz de ruptură: În anumite cazuri, ruperea nejustificată a promisiunii de căsătorie poate da naștere la posibilitatea de a solicita despăgubiri pentru prejudiciile morale suferite.

Condiții de rupere a promisiunii de căsătorie:

Promisiunea de căsătorie poate fi ruptă în mod unilateral sau prin acordul ambelor părți.

  • Ruptura unilaterală: Ruperea unilaterală a promisiunii de căsătorie este permisă, dar trebuie să fie justificată. Motivele justificate de rupere pot include:
    • Descoperirea unor aspecte necunoscute despre celălalt partener care fac căsătoria imposibilă sau nedorită.
    • Schimbarea radicală a circumstanțelor personale ale unuia dintre parteneri.
    • Lipsa de compatibilitate sau neînțelegeri majore între parteneri.
  • Ruptura prin acordul ambelor părți: Ruperea prin acordul ambelor părți este cea mai facilă modalitate de a pune capăt promisiunii de căsătorie.

Avocat BARĂU TUDOR

Telefon 0740493903

contact@avocat-barau-tudor.ro

 

În data de 1 august 2021 a intrat în vigoare noua formă a Ordonanței de Urgență nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, așa cum a fost modificată prin Ordonanța de Urgență nr. 74/2021. Care sunt principalele modificări aduse în ceea ce privește concediile medicale? Principala modificare vizează faptul că medicii vor putea să elibereze certificate de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă doar în două etape, având de asemenea obligația de a întocmi un plan de urmărire a evoluţiei bolii, a cărui structură este prevăzută în normele de aplicare a legii, pe care persoana asigurată are obligaţia să îl respecte. Prin excepție, în cazul anumitor boli speciale, a urgențelor medico-chirugicale și a anumitor boli infectocontagioase, pentru care se impune măsura izolării, precum și în situația în care asiguratul este internat în spital, nu se impune întocmirea planului de urmărire a evoluției bolii. De asemenea, concediile medicale pentru maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav, precum și în cazul riscului maternal, pot fi acordate într-o singură etapă, fără a fi necesară întocmirea planului de urmărire a evoluției bolii. Ce presupune planul de urmărire a evoluției bolii întocmit de către medic? La data de 30 iulie 2021 a fost publicat Ordinului Ministrului Sănătății nr. 1398/729/2021 care prevede modelul planului de evoluție a bolii, precum și ceea ce trebuie să conțină acesta. Astfel, planul de urmărire a evoluţiei bolii va conține cele două etape de evaluare. În prima etapă se va realiza o evaluare inițială, se vor oferi indicațiile medicale, se vor emite bilete de trimitere pentru investigațiile necesare, se va stabili durata concediului medical inițial și se va face programarea pentru evaluarea ulterioară. În cea de a doua etapă se urmărește evoluţia bolii care a cauzat incapacitatea temporară de muncă și se vor nota datele legate de reevaluarea clinică, indicațiile medicale din această fază, precum și date legate de prelungirea concediului medical și de justificarea acestei măsuri, dacă este cazul. În măsura în care medicii nu respectă obligația de întocmire a planului de evoluție a bolii, vor putea fi sancționați cu amendă între 5.000 și 10.000 de lei. Casa Națională de Asigurări de Sănătate a precizat printr-un comunicat de presă din data de 30 iulie 2021 că în situația în care asiguratul se află în imposibilitatea deplasării la cabinetul medical în vederea acordării concediului medical, medicul curant (medicul de familie sau medicul specialist din ambulatoriu) poate acorda consultații la domiciliu sau la distanță. Prin urmare, inclusiv urmărirea evoluției bolii, dar și eventuala prelungire a concediului medical se va putea realiza și la distanță. În prima etapă, durata acordării concediului medical poate fi de maximum 4 zile calendaristice pentru concediul medical acordat de medicul de familie şi de maximum 15 zile calendaristice pentru concediul medical acordat de medicii de specialitate din ambulatoriu. În cea de a doua etapă, în cazul menţinerii incapacităţii temporare de muncă, constatată pe baza evaluării răspunsului la tratamentul iniţial şi/sau a rezultatului analizelor de laborator, investigaţiilor funcţionale şi/sau imagistice recomandate, medicul de familie sau, după caz, medicul de specialitate din ambulatoriu care monitorizează afecţiunea poate elibera certificatul de concediu medical în continuare până la o durată maximă de 7 zile pentru medicul de familie şi de maximum 30 de zile pentru medicul de specialitate din ambulatoriu. Prin urmare, medicii vor trebui să urmărească evoluția bolii pacientului, a modului în care acesta reacționează la tratamentul prescris și doar în măsura în care, în urma analizelor și investigațiilor necesare, nu există o evoluție favorabilă, se va elibera un certificat de concediu medical în continuare. În al doilea rând, o altă modificare importantă vizează numărul de zile ce va fi decontat de către stat în cazul concediului medical pentru incapacitate temporară de muncă acordat pe perioada carantinei. Se prevede astfel că, în cazul în care se instituie măsura carantinei la întoarcerea pe teritoriul României, pentru o persoană care s-a deplasat în interes personal într-o zonă în care la momentul deplasării exista epidemie, risc epidemiologic sau biologic, cu un agent înalt patogen, statul va deconta numai 5 zile din concediul medical acordat. Înainte de modificare, legea prevedea faptul că la momentul intrării în carantină, statul va deconta integral indemnizația aferentă, indiferent de durata carantinei. S-a considerat că măsura este necesară pentru a responsabiliza persoanele care se deplasează în interes personal în zone în care există epidemie/risc epidemiologic, şi care, la întoarcerea pe teritoriul României, pentru a nu deveni astfel factori de risc pentru persoanele cu care vin în contact, intră în concediu medical pentru carantină. S-a mai adăugat și o sancțiune pentru angajații care își desfășoară activitatea la mai mulți angajatori și care, după obținerea certificatului de concediu medical, prezintă certificatul de concediu medical doar unui angajator și continuă să își desfășoare activitatea la celălalt angajator. Acești angajați vor putea fi sancționați cu amendă între 1.000 și 2.000 de lei. Au apărut modificări și în ceea ce privește baza de calcul pentru persoanele care nu realizează venituri și se asigură în mod opțional pentru a beneficia de concedii medicale și indemnizații de maternitate. În acest caz, baza maximă de calcul lunară a indemnizaţiilor de asigurări sociale se determină ca medie a veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni ale celor 12 luni din care se constituie stagiul de asigurare, până la limita valorică lunară a 3 salarii minime brute pe țară. Înainte de modificare, limita era stabilită la 12 salarii minime brute. Pentru persoanele care se asigură opțional pentru a beneficia de concedii și indemnizații pentru maternitate, baza maximă de calcul lunară a indemnizațiilor se determină ca medie a veniturilor asigurate din ultimele 6 luni ale celor 12 luni din care se constituie stagiul de asigurare, până la limita valorică lunară a 12 salarii minime brute pe țară garantate în plată