Te confrunți cu o situație în care un debitor sau un moștenitor a încheiat un contract suspect, prin care și-a înstrăinat bunurile pentru un preț derizoriu, pentru a-i prejudicia pe alții?
S-ar putea să te afli în fața unui act juridic simulat.
Simulația este un mecanism juridic complex, reglementat de Codul civil (articolele 1.289-1.291), prin care părțile unui contract creează o discordanță intenționată între voința lor reală și cea pe care o exprimă public.
Cu alte cuvinte, ele încheie un act juridic fals (actul aparent) pentru a-l ascunde pe cel adevărat (actul secret).
Acțiunea în declararea simulației unui act juridic este instrumentul legal prin care poți demasca această înțelegere secretă și poți proteja drepturile care îți sunt încălcate.
O simulație nu este un act ilegal în sine, ci o tehnică de a ascunde intențiile reale ale părților.
Pentru a exista, ea trebuie să îndeplinească trei condiții esențiale:
Existența a două acte juridice:
Un act juridic aparent (public), care este fals și pe care părțile îl prezintă terților (ex: un contract de vânzare-cumpărare fictiv) și
un act juridic secret (contraînscris), care reflectă voința reală a părților (ex: o donație).
Ambele acte juridice trebuie să fie create de aceleași părți.
Actul secret trebuie să fie încheiat fie înaintea actului public, fie în același timp cu acesta, pentru a-i anihila sau modifica efectele.
Tipuri de Simulație
Legea recunoaște mai multe forme ale simulației, fiecare cu particularitățile sale:
- Simulația prin deghizare: Părțile ascund fie natura actului (deghizează o donație într-o vânzare), fie prețul (trec un preț mai mic în contractul public decât în cel real).
- Simulația prin interpunere de persoane: Adevăratul beneficiar al actului este ascuns în spatele unui intermediar (ex: un tată vinde un imobil unui prieten, care apoi, printr-un act secret, se obligă să-l vândă fiului, pentru a evita un litigiu cu ceilalți moștenitori).
Acțiunea în declararea simulației este o acțiune prin care se solicită instanței să constate existența simulației și să dispună ca actul secret (cel real) să producă efecte, iar cel public (cel fals) să fie anulat.
Pot introduce această acțiune:
Terții care au un interes legitim, adică cei ale căror drepturi au fost afectate prin actul public. Un exemplu clasic este creditorul care vrea să-și recupereze o datorie, dar debitorul său a înstrăinat fraudulos bunurile către un membru al familiei.
Moștenitorii rezervatari, atunci când un defunct a încheiat un act simulat pentru a le diminua rezerva succesorală.
Cererile se depun la instanța competentă (judecătoria sau tribunalul, în funcție de valoarea litigiului).
Părțile implicate în simulație pot dovedi existența actului secret doar prin contraînscris (actul secret în sine) sau alte documente scrise.
Terții (persoanele care nu au fost implicate în fraudă) pot folosi orice mijloc de probă pentru a demonstra simulația, inclusiv martori, prezumții sau expertize. Asta deoarece ei nu au avut cum să aibă cunoștință de existența contraînscrisului.
Acțiunea în declararea simulației este o instrument juridic împotriva înțelegerilor ascunse și a manevrelor frauduloase care vizează prejudicierea terților.
Ea restabilește echitatea și transparența în tranzacțiile juridice, permițând ca adevărata voință a părților să prevaleze asupra celei aparente.
Având în vedere complexitatea acestor proceduri, este esențial să consultați un avocat specializat și vă stăm la dispoziție pentru a vă oferi o evaluare precisă a șanselor dumneavoastră de succes și în reprezentarea în instanță.
Nu ezitați să solicitați ajutor unui avocat pentru susținerea intereselor dvs.
Avocat BARĂU TUDOR
Telefon 0740493903
contact@avocat-barau-tudor.ro
